Specialiştii Institutului Naţional pentru Cercetare Arheologică Preventivă din Franţa au făcut o descoperire impresionantă într-un sit din oraşul Rennes. Pe parcursul săpăturilor desfăşurate în subsolul Conventului Iacobinilor, arheologii au scos la lumină cinci recipiente din plumb, având forma unor inimi.
Acestea conţineau inimi umane bine conservate, depozitate în cadrul unor morminte datând din secolele XVI-XVII. Locurile de înhumare aparţineau unor persoane din elita societăţii de la acea vreme.
O echipă complexă, formată din arheologi, fizicieni, medici criminalişti şi radiologi au supus mai multor analize organele umane descoperite. Printre tehnicile folosite s-au numărat investigaţia prin rezonanţă magnetică (RMN) şi tomografia computerizată (TC). Acestea au fost utilizate pentru a se obţine imagini de detaliu ale muşchilor cardiaci.
Claritatea imaginilor a fost una deosebită, datorită conservării foarte bune a inimilor, însă substanţa de îmbălsămare i-a împiedicat pe specialişti să afle detalii privind starea de sănătate pe care o aveau cei înhumaţi înainte de a deceda. Prin urmare, cercetătorii au curăţat cu foarte mare atenţie probele supuse analizelor, îndepărtând, pe cât posibil, materialul de la suprafaţa inimilor.
Testele RMN şi TC au fost reluate, iar rezultaltele au fost impresionante. Una dintre inimile studiate avea o formă normală, presupunându-se că cel decedat nu a avut probleme importante de sănătate înainte de a muri. În schimb, trei dintre celelalte organe supuse analizelor prezentau semne ale aterosclerozei, boală ce se manifestă prin depuneri de colesterol (plăci ateromatoase) pe suprafaţa interioară a arterelor. Cea de-a cincea inimă era într-o stare precară de conservare şi nu a putut fi studiată în detaliu.
În cadrul aceluiaşi sit a fost descoperită inima unui bărbat, identificat ca fiind Touissaint Perrien, cavaler de Brefeillac. Ulterior morţii acestuia, inima i-a fost prelevată şi înhumată alături de soţia lui, Louise de Quengo, contesă de Brefeiilac.
Sursă: rsna.org